Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Cinci super-alimente ale viitorului care pot salva planeta

22 May 2019

Cândva cunoscută doar în Bolivia şi Peru, quinoa a devenit o mâncare destul de populară în mai multe locuri de pe Glob. Aşa că, de ce nu ar exista şi altele la fel de sănătoase care aşteaptă să fie descoperite? Legume şi cereale care să se dezvolte în zone aride, care să fie sustenabile şi care să mai ia din presiunea de pe umerii agriculturii convenţionale din prezent, tot mai apăsată de schimbările climatice.

O cercetare recentă, publicată de BBC, a produs o listă de 50 aşa numite super-alimente care sunt atât sănătoase, cât şi prietenoase cu mediul înconjurător. Dar să le aflăm pe cele considerate a avea cel mai mare potenţial de popularizare în viitorul nu foarte îndepărtat.

Moringa

Copacul Moringa este supranumit deseori şi “copacul miracolelor”. Se dezvoltă rapid, rezistă la secetă şi este originar din sudul Asiei, acolo unde multe dintre elementele sale sunt utilizate în medicina Ayurvedică.

Frunzele pot fi culese de până la șapte ori într-un singur an şi conţin vitaminele A, C şi minerale precum calciul şi potasiul. Aceste frunze sunt deseori consumate şi ca simple gustări!

În Filipine şi în Indonezia, păstăile sunt tăiate în bucăţi mai scurte şi folosite la pregătirea curry-ului sau a supelor. Acestea conţin seminţe bogate în acid oleic, despre care se ştie că asigură niveluri ridicate de colesterol bun în organismul uman. De asemenea, frunzele copacului pot fi transformate într-o pudră, care poate fi utilizată apoi la prepararea smoothie-urilor, supelor, sosurilor şi a ceaiurilor.

Wakame

Alga Wakame este cultivată ca hrană de secole întregi în Japonia de către fermierii marini. Acestea erau oferite ca ofrandă spiritelor strămoşilor şi erau chiar acceptate pentru plata taxelor. În prezent, aceasta poate fi găsită şi în Franţa, noua Zeelandă sau Argentina. Recoltarea se face în orice moment al anului, fără ca la creşterea lor să fie folosite substanțe fertilizatoare sau pesticide.

Algele uscate la soare adaugă o aromă sărată şi delicioasă mâncărurilor. În plus, acestea reprezintă una dintre puţinele surse de acid omega 3 disponibil în plante, un acid care de obicei este găsit în peştii care se hrănesc cu astfel de alge. De asemenea, Wakame conţin cantităţi mari de fucoidan, o fibră care în testele pe animale a demonstrate potenţial în reducerea presiunii arteriale, cu proprietăţi coagulante şi chiar activitate anti-tumori. Totuşi, specialiştii recomandă consumul în cantităţi moderate, din cauza conţinutului bogat în iod, dar şi în metale grele din mare.

Nopales

Acesta este un ingredient des întâlnit în bucătăria mexicană. Fructele, frunzele şi lăstarii Nopales pot fi consumate crude, gătite sau transformate în sucuri sau gemuri. Plantele sunt uşor de crescut în America de Sud şi Centrală, dar şi în Europa. Anumite studii clinice indică faptul că fibrele din acest cactus ajută corpul să elimine o mai mare cantitate din grăsimea pe care o consumăm, însă este încă prematur ca acestea să fie considerate încă bune pentru dietele de slăbit. Alte analize au arătat o scădere a nivelului de zahăr din sânge la oamenii cu diabet zaharat de tip 2, dar şi o reducere a efectelor neplăcute ale mahmurelii. Există însă şi efecte adverse ale consumului în exces al acestei plante, cum ar fi diaree, greaţă sau balonare.

Some clinical studies suggest that fibre from cacti helps the body to excrete more of the fat we eat – but any weight loss benefits are yet to be proven. Other trials suggested it can reduce blood sugar levels in people with Type 2 diabetes – and may even lessen unpleasant hangover symptoms.

Fonio

Acest tip de grână străveche din Africa este recunoscută pentru gustul său ca de nucă, însă delicat, despre care populaţia Bambara din Mali susţine că salvează mereu reputaţia bucătarilor, pentru că este uşor de preparat. Cu o istorie de peste 5.000 de ani, există dovezi că planta ar fi fost cultivate inclusiv în Egiptul Antic. Variante în alb şi negru ale plantei rezistente la secetă cresc într-un interval cuprins între 60 şi 70 de zile, chiar şi în mediul ostil al deşertului Sahel, din vestul Africii.

Grânele Fonio sunt mărunte ca nisipul, iar coaja lor necomestibilă trebuie îndepărtată înainte de a fi consumate. Deocamdată, creşterea acestora este efectuată doar la nivel micro, însă construirea unei mori cu o capacitate mare în Senegal, anunţată pentru anul viitor, poate conduce la exportarea masivă a acestei cereale care nu conţine gluten.

Fonio sunt bogate în fier, zinc, magneziu şi pot fi utilizate în loc de cuşcuş sau orez sau chiar la fabricarea berii.

Bambara

Aceasta este o legumă ce pare o versiune mai puţin uleioasă şi mai dulce a unei alune. Boabele de Bambara au atras atenţia experţilor în agricultură sustenabilă deoarece pot creşte în soluri sărace în nutrienţi, pe care le pot transforma ulterior în terenuri fertile datorită fixării nitrogenului în pământ.

Originară din Africa, Bambara este întâlnită şi în Thailanda sau anumite părţi din Malaezia. Leguma poate fi fiartă, coaptă, prăjită sau transformată într-o făină foarte fină.

În estul Africii, boabele sunt pasate ca bază pentru supe. Leguma este bogată în protein şi reprezintă o sursă de aminoacizi esenţiali, care favorizează dezvoltarea de noi vase de sânge, dar şi absorbţia zincului – important pentru sistemul imunitar – şi a seleniului – care reglează funcţionarea glandei tiroide şi joacă, de asemenea, un rol important în imunizarea organismului.

Aşadar, în contextul încălzirii globale şi a reducerii tot mai dramatice a resurselor planetei, aceste descoperiri pot reprezenta o soluţie de luat în calcul pentru viitorul tot mai ameninţat al speciei umane.

Tu câte dintre plantele de mai sus cunoşti sau ai avut ocazia să consumi până acum?

Sursa

Dacă răsfoind presa internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.



Citiţi şi

Până în 2050 ne-am putea stinge în cel mai oribil mod

Slăbim cu post intermitent

Pe gustul imbecililor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
285 views

Your tuppence

  1. Până în 2050 ne-am putea stinge în cel mai oribil mod - Catchy / 20 June 2019 10:12

    […] Citiţi şi Cinci super-alimente ale viitorului care pot salva planeta […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro