Când spun că sunt make-up artist femeile zâmbesc. Nu şi bărbaţii. Ei strâmbă din nas. Unii, pentru că, declarativ, le plac femeile naturale sau pentru că au ajuns să vadă rezultatul muncii mele însă au rămas dezamăgiţi când, doar cu o dischetă demachiantă, fata pe care au cunoscut-o la un eveniment a devenit una NATURALĂ. Ilar, de curând chiar mi s-a întâmplat să fiu contactată pe facebook de un „dezamăgit” care îmi reproşa faptul că sunt o impostoare, că falsific feţe şi induc bărbaţii în eroare. Alţii, de regulă pretendenţii mei, strâmbă din nas pentru că asociază un make-up artist cu un absolvent de şcoală profesională, nu neapărat unul cu vocaţie, ci unul care nu a sclipit niciodată la şcoală; drept consecinţă, a ales să înveţe să facă ceva cu mâinile, dacă tot nu îl duce capul.
Pe mine mă duce. Mult. Eu nu am ales să fac ceva cu mâinile pentru că n-am sclipit în şcoală. Dimpotrivă, am şi un doctorat. Sunt profesor de literatură spaniolă şi hispano-americană. Am mai scris şi o carte, acum lucrez la cea de-a doua. Mai nou, m-am apucat să scriu şi teatru. Fac toate astea şi sunt ŞI make-up artist. Şi cred că reuşesc să le fac bine. În încercarea de a justifica validitatea acestei „deloc modeste” afirmaţii mi-a venit în minte sărutul. Când te săruţi dumnezeieşte cu cineva, când nebunia aia chimică vă absoarbe pe amândoi, şi sigur aveţi măcar o amintire, dacă nu mai multe, cu astfel de momente, ei bine atunci simţi că ai putere să cucereşti lumea, simţi că ai universul la picioare. Pasiunea îţi dă acea putere. Pasiunea îţi dă acea plăcere. Când între doi oameni există pasiune, construirea unei relaţii nu este un efort. Nici pentru mine nu este un efort să fiu filolog, scriitor şi make-up artist. E ca şi cum m-aş săruta şi aş face dragoste în acelaşi timp. Ceea ce mă fluidizează între aceste domenii este pasiunea pentru fiecare. Eu nu-mi amintesc sudoarea unui om care se chinuie să înveţe ceva. Pentru că niciodată nu m-am chinuit. Totul părea uşor şi neobositor, atâta timp cât o făceam cu pasiune.
Acest articol vorbeşte despre cine sunt, însă nu se vrea a fi unul despre mine. Nu. Acest articol este despre imagine şi pasiune. Aţi văzut vreodată un bărbat care se îndrăgosteşte de o femeie pentru că este cultă, sensibilă şi inteligentă? Eu nu am văzut. O poate admira, drept, dar de îndrăgostit nu se îndrăgostește decât dacă are ochi frumoşi, buze frumoase, picioare lungi şi aşa mai departe.
Cu durere trebuie să recunosc că factorul fizic contează cel mai mult. Niciodată nu a contat faptul că am un doctorat, că citesc încă din fragedă adolescenţă cel puţin două cărţi pe lună, nu, mereu a contat cum arăt. Am rămas în relaţii pentru că dincolo de aspectul fizic am ajuns să fiu admirată şi pentru alte lucruri, însă nu aş fi ajuns niciodată în niciuna dacă nu aş fi trecut de bariera aspectului fizic. Mă preocupă imaginea şi aspectul fizic la fel de mult cum mă preocupă suprarealismul sau post-modernismul în literatură. Am studiat tehnici de make-up, am absolvit şcoli de make-up, seminarii, master class-uri şi m-am pregătit la fel de conştiincios cum m-am pregătit pentru meseria de profesor universitar. Există o întreagă industrie de cosmetice şi specialişti în domeniu care vă pot ajuta şi îndruma.
Trebuie să îngrijim de imaginea noastră, trebuie să găsim pasiunea grijii pentru propriul nostru corp. Nu ieşiţi din casă fără să vă protejaţi tenul. Hidrataţi-l, folosiţi fonduri de ten cu factor de protecţie solară (este antioxidant, deci întârzie îmbătrânirea). Un indice SPF de 15 este eficient şi suficient. Îngrijiţi-vă buzele şi sprâncenele. Un machiaj zilnic minimalist ar trebui să se bazeze pe mascara, buze şi sprâncene.
Trăim într-o lume grăbită, o lume care judecă la foc automat după aparenţe. Suntem atraşi de imagine. Auzim peste tot că ambalajul vinde. De fiecare dată când ieşiţi din casă, când mergeţi la un eveniment sau la o întâlnire de afaceri, prima care va conta va fi imaginea voastră. Cum nu toţi am fost înzestraţi cu o frumuseţe naturală, trebuie să învăţăm să ne ascundem imperfecţiunile. O haină corespunzătoare ascunde nişte umeri mici, sau laţi, un pantalon evazat cu talie înaltă dă senzaţia de picioare lungi, o linie de tuş transformă nişte ochi rotunzi în unii migdalaţi, un contur al buzelor efectuat corespunzător le poate da volum, nişte sprâncene corecte vă poate schimba expresivitatea.
Cred că atunci când un bărbat declară sus şi tare că îi plac femeile naturale el nu spune, de fapt, că îi plac femeile care nu se machiază. Eu cred că ceea ce îi displace nu este machiajul, ci stridenţa şi cantitatea de produse (incorect) folosite pentru un machiaj.
Cât despre cei care cred că un om poate excela doar într-un singur domeniu, ei bine, aici opiniile noastre se vădesc a fi distincte, de aceea ne decidem să oprim o interpretare semiotică neavenită în acest moment al itinerariului nostru deloc academic.
Poate mă înşel, poate nu?! Vă aştept cu păreri aici sau pe pagina mea.
P.S.: Natural vs Make-up. Yes or no?
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Fără femei libere, lumea toată e în lanțuri
Viitorul care ne depășește? Episodul 3 – Elon Musk: omul care comprimă viitorul
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
