Sardinia, așadar. O insulă pe care am cunoscut-o destul de bine, de sus în jos, de la Alghero la Cagliari. Atenție: cine ajunge la Alghero să se bucure, a ajuns într-un loc frumos.
Alghero
Soarele, ploile, vântul
Să se bucure, spuneam, și să plece mai departe spre Corsica (vorbim după). Cine ajunge la Cagliari, să aibă grijă unde anume din Cagliari ajunge.
Pentru cei împătimiți de soare & mare, recomand zona Poetto. Pentru cei ultra-urbani: nu părăsiți centrul orașului, dacă nu e neapărată nevoie. Pentru cei cu probleme locomotorii (cum am și eu, de când m-a părăsit puterea dintr-un genunchi): mai bine mergeți în altă parte, căci e plin de trepte ca să înaintați (și nu le veți putea urca), drumurile sunt în pantă și, dacă mai e și vară, soarele va fi ucigător, canicula fiind urmată firește de ploi-furtună și rafale de vânt năucitoare.
Ce a vrut Dumnezeu când a creat frumusțea
În rest, vorba poeziei, viața e frumoasă. Sardinia e mai mică decât Sicilia, e una dintre insulele mari ale Mediteranei – una peste care istoria nu a trecut în zadar. Iar geografia a fost o binecuvântare. Sardinia chiar are tot ce poate primi o insulă cu noroc: de la munți la mări. Apoi, sunt oamenii.
Aici luăm o pauză, respirăm adânc, și spunem așa: sarzii au ceva de pirați, ceva neîmblânzit, care îi face vag incompatibili cu turismul modern și contemporan.
Istoria veche și foarte veche e la tot pasul în Sardinia (să mergeți la Muzeul de Arheologie din Cagliari!), te privește cum îi priveau piramidele pe soldații lui Bonaparte (corsican, de altfel).
Mergeți, mergeți, mergeți și la Sassari, în golful Olbia, pe coastele ei de smarald. În același timp, nu uitați că Sicilia e aproape, iar abia acolo puteți să vedeți ce a vrut Dumnezeu când a creat frumusețea pe pământ.
Citiți și Salutări de la Marsilia, Florența, Napoli, Paris, Sicilia, Sevilla, Roma și vederile din Rodos și Atena.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy!🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
