La nici patru ore de zbor de la București ajungi în Sevilla, ajungi unde trebuie.
Despre Sevilla se spune că este cel mai frumos oraș din Spania. Nu voi combate această ierarhie, deși respect dreptul sfânt al fiecărui individ uman la propria ierarhie. Apoi, tot în Spania mai găsești și Madridul, și Barcelona, și Valencia, și Palma de Mallorca…
Sevilla este un oraș vechi, cu o istorie bimilenară. Când istoria trece peste tine și nu trece degeaba, ei bine, atunci un călător din secolul XXI are ce vedea.
La Sevilla, timpul curge altfel, ca și cum ar fi fost îmblânzit. Ajută și faptul că este cald – vara e cald ca în deșert, căci nordul Africii e atât de aproape.
Dacă ajungi în Sevilla (și nu văd ce altceva mai bun ai de făcut, dacă nu ești genul care să-și petreacă toate concediile în coloană pe Valea Prahovei), să mergi în Piața Spaniei. E modernă, are doar puțin peste o sută de ani și a fost gândită tocmai pentru a arăta ce a oferit Spania lumii. Tocmai de aceea este copleșitoare – căci Spania a jucat, totuși, un rol în trecerea timpului. A fost imperiu, a avut colonii, a vărsat mult sânge, ca orice imperiu, s-a îmbogățit și s-a ruinat, a căzut în tiranie și a revenit, modernă, îndurabilă și bogată, cu o moștenire culturală copleșitoare.
Toată poezia lumii
La Sevilla era universitate (și ce universitate!) cu trei secole înainte să se nască statul român modern. Aceste trei secole încă ne separă. Mai este, desigur, moștenirea arabă, căci știți bine că arabii au stăpânit și ei, veacuri la rând, aceste meleaguri.
Mergeți să vedeți Real Alcazar, e un palat încântător, iar grădinile sale sunt atât de frumoase încât doar la Marrakech am văzut ceva asemănător (și știți deja că eu am umblat tot pământul): Grădinile Majorelle. Și mai sunt desigur coridele și serile de flamenco… Cum bine spunea și un poem din 1948: nopți andaluze cu surâsuri pe buze…
Și nu veți avea cum să ocoliți Ciupercile din Sevilla. O structură masivă de lemn în Plaza de la Encarnacion, care a ajuns chiar simbolul modern al orașului, la fel cum e Turnul Eiffel în Paris. Dar toate acestea le puteți afla și din alte locuri.
De la mine vreau să aflați altceva: v-am spus că timpul curge altfel la Sevilla, e îmblânzit.
Ei bine, aflați că acolo timpul chiar se poate opri și e bine că timpul se poate opri, fiindcă atunci se face în sfârșit liniște și, pentru o clipă, doar pentru o clipă, puteți vedea toată poezia lumii.
Citiți și Salutări de la Marsilia, Florența, Napoli, Paris, Sicilia, Sardinia și vederile din Rodos și Atena.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy!🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dacă timpul nu vindecă, ci e chiar boala?
În continuare te iubesc, în continuare respir cu gândul la tine
Călătoriile mele, de la Bari la Alicante
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
