O idee: ce ar fi să lăsați pentru o săptămână (sau mai multe) viața pe care o duceți acum și să plecați în Portugalia aceasta sălbatică și încântătoare?
Sunt pe acest bulevard al libertății din Lisabona, una dintre străzile mele preferate din toată lumea. De aici se vede și de unde venim și unde am putea mers. Lusitanii au descoperit lumea și au cucerit-o și apoi au pierdut-o și le-a rămas melancolia. Le-a rămas cuvântul fadó, care înseamnă destin. Le-a rămas muzica aceasta sfâșietoare.
Oamenii vin și pleacă, negri subțiri ca fumul și negrese care își poartă ca pe valuri constituția binecuvântată, asiaticii aceștia cu ghiozdanele lor fosforescente ducând de colo până dincolo mâncare unor oameni pe care îi simt străini și nu-i înțeleg și europeni la a patra generație, cu masca grijilor pe chip.
Statuia marchizului de Pombal le arată tuturor calea, dar nimeni nu ridică privirea spre cer. Telefoanele îi trag spre pământ.

Marques de Pombal Square in Lisbon on May 15, 2021.
E frumos la Lisabona, chiar și când plouă și simți că îți cresc plante otrăvitoare în adâncul ființei, precum colonelului lui Marquez.

Lisabona este și ea cel mai frumos oraș din lume, am fost aici tânăr și chiar și acum, când nu mai sunt tânăr, dar nici bătrân nu sunt, continuă să fie cel mai frumos oraș din lume.
Mă uit la orașe și le văd istoria. După ce a fost fondat, pesemne, de fenicieni, după ce l-au cucerit romanii și vizigoții și maurii, după ce l-au recucerit portughezii, după ce a devenit capitala Regatului lusitan, după ce a devenit cel mai bogat oraș din lume, în trena marilor descoperiri geografice, după ce a fost ocupat de spanioli, după ce a fost distrus de cutremure, tsunamii și incendii, după ce a fost refăcut, după ce s-a numit Alis Ubbo sau Ollisippo, ceea ce ar însemna un golf încântător, o denumire exactă, Lisabona se întinde astăzi în fața tuturor celor care vor să o vadă, orașul sublim în care râul Tejo se aruncă în Oceanul Atlantic.

Castelo de São Jorge
De aici pleacă mereu corăbii spre lumea nouă, aici e Amalfa, acel cartier în care frații mei, săracii, nomazii, vagabonzii, au făcut foamea timp de secole, și poate că încă o mai fac, aici e Baixa, aici, în înalt, e Castelul Sao Jorge, aici e piața hoților unde mi-am vândut sufletul în urmă cu un deceniu și jumătate, aici mă plimb, ca o fantomă, între Turnul Bélem și Mânăstirea Jéronimos și uneori mi se pare că îi văd pe Pessoa și pe Saramago, altădată mi se pare că văd regi și regine în caleașca lor purpurie și îmbrăcată în aur de acum trei secole. Văd bogăția și caravelele și deznădejdea femeilor care își pierd tații și soții și frații și fiii, care pleacă, pleacă, pleacă.
Turnul Bélem
Cu Lisabona se termină continentul nostru bătrân și începe lumea nouă. Și tot cu Lisabona începe continentul nostru bătrân și continuă istoria.
Dintre toate orașele din Europa, nu știu niciunul mai romantic, mai sentimental, mai nostalgic, mai melancolic și mai potrivit pentru o odihnă eternă.
Totodată, Lisabona este și plină de viață, este vibrantă, aici se află și cartierul meu preferat dintre toate cartierele lumii. L-au ridicat la sfârșitul secolului trecut și i l-au închinat lui Vasco da Gama. Dacă aș avea vreodată o casă, deși n-o să am niciodată o casă, aici mi-ar plăcea să fie.

Lisabona, cu lichiorul ei de cireșe, cu ginginha și fripturi din vite crescute în paradisul vitelor, în Argentina, Lisabona aceasta, cu marile ei bulevarde și străzile ei înguste, care urcă la nesfârșit coline, cu viața sa de noapte străbătută de păsări de noapte cum nu se găsesc în restul Europei, cu zidurile orașului peste care o mână de om a scris cuvintele Pura Poesia este magnifică în toate anotimpurile. Am trăit aici iarna, am trăit aici primăvara, am trăit aici vara, am trăit aici toamna și aș trăi aici pentru tot restul zilelor mele, deși știu prea bine că nimeni, niciodată n-a rezistat chemării Atlanticului. Ce e mai departe?

Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Citiți și Salutări de la Marsilia, Florența, Napoli, Paris, Sicilia, Sevilla, Sardinia, Praga de aur, Roma, Budapesta, Sofia, Torino, Andaluzia , Istanbul, Toscana și Liguria, Sicilia Orientală, Liguria și vederile din Rodos, Atena, Polonia, Coasta Amalfi, din nou, Sicilia, din Lombardia, Veneto și Puglia, din Alsacia, din Parisul olimpic.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Înapoi în Insula Eternei Primăveri
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.















