Șase feluri în care răspundem la stres și ce e de făcut

23 December 2020

Stresul e o reacție naturală la multe dintre provocările vieții. Fie că alergi să nu întârzii undeva sau te confrunți cu moartea cuiva drag, stresul te poate ajuta să te descurci în diferite situații, îți pregătește mușchii pentru un răspuns rapid și – literalmente – pentru supraviețuire. Totuși stresul nu e mereu de ajutor. Când trăiești lungi perioade cu el sau e prea mult dintr-odată, sănătatea ta mintală (depresia simptome) și fizică pot avea de suferit. Iată câteva feluri în care corpul răspunde la stres și motivul pentru care ar trebui să încetinești ritmul o vreme.

Îți afectează sistemul digestiv

Am mai scris aici despre cel de-al doilea creier al nostru aflat în abdomen și de ce este important ca ele să coopereze. Dacă cele două creiere nu cooperează permanent, va fi haos în intestine și suferință în cap. Și cel mai bine simțim legătura între cele două creiere în perioadele de stres. Dacă ai simțit vreodată „€œfluturi în stomac”, atunci ai trăit legătura între cele două creiere. Când unul dintre ele este fericit sau supărat, de obicei și celălat este la fel.  Deci stresul poate declanșa durere, balonare sau alte disconforturi în abdomen sau intestine. Dacă stresul e destul de puternic, simptomele pot fi spasme musculare, vomă și diaree.

Accelerează îmbătrânirea

Ridurile se formează în mod natural pe față și corp pe măsură ce îmbătrânești. Totuși stresul e un accelerator al acestui proces de îmbătrânirea a pielii. Când ești stresat, nivelul cortisolului crește brusc distrugând colagenul și elastina – componentele care mențin aspectul tânăr. Stresul provoacă și inflamații, împiedicând corpul să se auto-vindece, contribuind și mai mult la îmbătrânirea prematură și formarea ridurilor.

Disconfortul/suferința emoțională accelerează de asemenea îmbătrânirea la nivel celular prin scurtarea telomerelor (capete ale cromozomilor care compun ADN ul). Există teorii care leagă scurtarea telomerilor de procesul îmbătrânirii și de apariția unor boli specifice bătrânetii, și implicit, durata vieții de lungimea telomerelor.

Afectează zâmbetul 

Stresul poate aduce oricui o stare proastă, dar face chiar mai mult decât să-ți provoace încruntarea. Să fii stresat în mod obișnuit poate să-ți afecteze dramatic dinții în multe feluri. De exemplu, unii încearcă să combată anxietatea cu băuturi carbogazoase și dulciuri. Asta poate conduce la depuneri de tartru și carierea dinților. Prea mult stres poate determina scrâșnirea dinților, fapt ce conduce la retragerea gingiilor, sensibilitatea crescută a dinților, iar această măcinare poate provoca dureri de cap, dureri de maxilar și sunete în urechi.

Scade răspunul imun

Uneori, sistemului imunitar îi face bine stresul. De exemplu, rănile conțin agenți patogeni care ar putea produce infecții. Totuși ei produc și stres pe care corpul îl folosește să grăbească vindecarea, să repare și să lupte cu infecția. Din acest motiv, scurte perioade de stres intens ajută să supraviețuiești.

Scade productivitatea și concentrarea

Termenele de predare sau scadențele sunt factori de stres sănătoși care îi obligă pe cei care muncesc să se țină de o planificare și să termine ce au de făcut. Totuși, prea mult stres la locul de muncă poate, de fapt, să afecteze productivitatea și concentrarea. Perioadele prelungite de stres conduc la lipsa energiei și a creativității, la pierderea interesului pentru muncă și la starea permanentă de îngrijoare. În final, toate acestea impactează negativ productivitatea și calitatea muncii.

Afectează sistemul respirator și cardiovascular

Când ești stresat, e posibil ca respirația să se accelereze. Acest răspuns automat ajută coprul să pompeze mai mult sânge oxigenat către organe. Dacă ai probleme respiratorii, cum ar fi astmul sau emfizemul, această reacție poate îngreuna și mai mult respirația. Dacă nu poți scădea ritmul respirației, stresul poate conduce la atacuri de panică, hiperventilare și alte efecte grave.

Sistemu; cardiovascular poate fi și el afectat. Exact cum crește ritmul respirație, tot așa crește și ritmul cardiac într-o situație stresantă. Și dacă inima lucrează prea intens o perioadă prea lungă de timp, asta poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a riscului de boli coronariene. Lungi perioade de stres pot de asemenea să crească riscul de infarct și de accident vascular, în special la persoanele în vârstă.

Cum ne destresăm

Stresul poate avea un efect negativ și de surată asupra corpului și a fiecărei părți din viața ta. De aceea e important să începi să îți pese de sănătatea ta destresându-te frecvent.

Practicarea meditației sau exerciții scurte de respirație pentru scăderea ritmului cardiac și a respirației, o plimbare prin soare pentru a acumula vitamina D și să-i dai moralului tău un ghiont să se învioreze. Fă zilnic exercițiile care ți se potrivesc (sedentarismul poate conduce la spondiloza cervicala), asta îți crește energia și nivelul endorfinelor. Dar cel mai important, ar trebui să știi cel mai bine care situații, emoții și oameni îți declanșează stresul și să îi eviți pe cât posibil. Dacă nu-i poți totuși evita – mă gândesc că sunt colegi de apartament sau de muncă), atunci poate că vei găsi ceva care să ți se potrivească dintre metodele de destresare pe care le-am enumerat. 🙂



Citiţi şi

Adele, primul interviu după cinci ani: iată adevărul despre mine!

Lecția “Linda Evengelista” nu ar trebui să fie despre a-i da în judecată pe cei care au desfigurat-o

Despre cum să-i lași să plece, având inima împăcată. Despre cum să pleci tu cu grație și recunoștință

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro