Perioada dintre Crăciun și Anul Nou este liniștea dintre două furtuni: cea a porcului sacrificat și cea a șampaniei de Revelion. Momentul în care filmele „de Crăciun” și desenele animate reprezintă hrana sufletească ușoară, adecvată preaplinului digestiv. Cei trei purceluși aproape centenari ai lui Walt Disney (1933) federează spectatori de toate vîrstele, confortabil instalați în fața ecranelor și crezîndu-se, toți, la adăpost, ca-n casa de piatră a celui de-al treilea frate purceluș. Precum dorim ziduri rezistente, dar adaptabile, pentru casă, tot așa, în organism, vrem celule zdravene, reziliente, similare cu locuințele propuse de urbanismul „celular”. Membranele care înconjoară celulele prezintă elemente de fluiditate și permeabilitate, în alternanță cu elemente de rezistență. Materiile prime necesare provin din alimentație, iar masa tradițională de Revelion furnizează toate elementele necesare.
Baza o constituie porcul și peștele
Cel dintîi aduce acizi grași saturați și colesterol pentru structura de rezistență; peștele, acizii grași nesaturați, pentru fluiditate și adaptabilitate. În plus, proteinele, prezente în structurile celulei și necesare funcțiilor sale. Astfel alcătuit, meniul dintre ani constituie un model nutrițional aproape perfect. Interdicțiile tradiționale ori superstițiile nu răspund unor considerente dietetice, ele orientează consumatorul către elementele esențiale construcției unor „căsuțe” de bună calitate. Carnea de vită, evitată pentru că „nu vrei să tragi, ca un bou, tot anul”, este mai puțin bogată în colesterol și grăsimi saturate. Cea de pasăre, care nu se consumă ca să „nu scurmi tot anul în căutarea hranei”, nu conține acizii grași nesaturați din pește. Desigur, analiza este valabilă în țările europene sau nord americane, și îi exclude pe cei marginalizați – cei care nu au membrane celulare de calitate, nici case din cărămidă, neavînd ce mînca. Pe lîngă ei, trecem cu privirea compătimitoare, îi privim cum îngheață pe trotuare, în drumul nostru către porc și pește; îi vedem împovărați de ghinion. De altfel, nici livratorul nepalez nu își construiește partea materială a ființei lui („soma”) la fel ca noi, ăștia de pe-aici, după cum nici spiritul nu îi este centrat pe nașterea Domnului sau pe un calendar care face anul să înceapă în plină iarnă.
Dar să revin la masa de Revelion: porc și pește este perfect. Dacă nu am insistat suficient în articolele precedente, nu numai calitatea și originea produselor contează, ci și cantitatea. Un purceluș de lapte și o știucă de persoană, chiar etalate la masă pe întinderea a două sau trei zile, constituie o negare a esenței umane a consumatorului, eventual identificarea cu alte specii, cum ar fi leul sau tigrul. Numai că leul sau tigrul aleargă după purceluș, nu îl cumpără de la supermarket și nu îl transportă acasă cu mașina. În general și la dimensiuni umane vorbind, ar fi bine așa: să ne servim doar o dată în farfurie ajunge, iar relația socială cu gazda va rămîne intactă. Să nu gătim mai mult decît mîncăm, ca să nu trebuiască, apoi, să aruncăm „resturile” – acele resturi care, de multe ori, depășesc cu mult volumul hranei consumate.
Alte obiceiuri festive
Consumul de nuci și fructe uscate
Nucile (și, în general, fructele cu coajă dură) completează aportul în acizi grași nesaturați. Aceștia sînt și precursori ai unor molecule antiinflamatoare, detaliu important în contextul exceselor de circumstanță. Fructele uscate conțin minerale concentrate și glucide simple. Ele constituie acei stimulenți (boosters) metabolici ideali, dacă vrem să profităm la maximum de ceea ce mîncăm, adică să producem energie și să ne refacem rezervele. Adevărat, acest lucru nu este neapărat util dacă, între două ingestii alimentare, nu ieșiți în frig la dat zăpada sau măcar la schi. Cît despre rezerve, ele ar fi scăzute, dacă am fi respectat postul Crăciunului, fără numeroasele dezlegări recent introduse. Altfel, ne expunem îngrășării. Egiptenii antici spuneau că, dacă peretele dintre oasele toracelui și organele genitale se îngroașă, este necesar un examen medical amănunțit, avem de-a face cu o boală care trebuie tratată. Mai bine ca acea îngroșare a peretelui să fie prevenită.
Cozonacul
Derivat al foarte ortodoxului „vasilopita” grecesc, îmbunătățit prin creșterea cantității de ouă, fructe uscate, nucă, zahăr. Îmbunătățit gustativ, fără îndoială, nu și din punct de vedere nutrițional. Colesterolul din ouă se adaugă celui din carnea de porc; zahărul din cozonac vine peste cel din fructele uscate. Am putea alege una sau alta, se pot reduce cantitățile din una sau alta, pentru a evita „îngroșări” nedorite ale peretelui abdominal.
Băuturile
Cele îndulcite nu ar trebui luate în calcul, nu au ce căuta pe mesele tradiționale. Alcoolul însă… este omniprezent sub diferite pretexte: e sîngele Domnului, aduce bună dispoziție, ușurează digestia, consumul este convivial, favorizează socializare. Buna dispoziție încetează de la un prag de consum individual pe care singur meseanul îl cunoaște. Depășirea pragului aduce deseori cearta, apoi violența și, în orice caz, o stare alterată.
Digestia: incontestabil, alcoolul stimulează secrețiile digestive, mai ales gastrice, deci ameliorează digestia. Dacă, însă, bem mult pentru că mîncăm mult și mîncăm mult pentru că tocmai am băut, convivialitatea poate să dispară brusc și confortul digestiv să fie înlocuit de greață sau dureri de burtă.
Polybius, istoric și filozof roman din perioada elenistică, utiliza deseori comparația dintre societate și organismul uman. Imaginați-vă că, în urma zilelor de sărbătoare, organismul dumneavoastră ar ajunge să funcționeze asemănător cu o ședință parlamentară, unde celulele ar putea deveni aleși ai poporului, îmbuibați și agresivi. Admițînd că perspectiva nu va încîntă, rămîneți la porc, pește și moderație.
La mulți ani și vă îndemn să aveți grijă trup și suflet de voi!
Pe săptămîna viitoare,
dr. Carip, practică liberală în dietetică, osteopatie, acupunctură și auriculoterapie
Citiţi şi
Stele căzătoate (Météors, 2025) – impresii despre un film bun și grav
Mai bem cafea sau luăm direct paraxantină?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
