Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Procrastinarea nu este lene. Dar ce este şi cum o combatem?

29 March 2019

Cu toate că pare un termen relativ nou la nivel global, se pare că “a procrastina” se trage din verbul latinesc “procrastinare”, care descrie acţiunea de a lăsa pe mâine ce poţi face azi. Sună mai familiar, aşa-i? De asemenea, se pare că o altă rădăcină a cuvântului ar veni din grecescul “akrasia”, folosit pentru a descrie o acţiune împotriva a ceea ce dictează conştiinţa. Ei, bine, în zilele noastre procrastinarea naşte unele dintre cele mai aprinse dezbateri în legătură cu felul în care aceasta afectează eficienţa la locul de muncă, dar şi despre ce anume determină apariţia ei.

Jurnaliştii de la The Telegraph au scris un articol foarte bine documentat pe această temă, inspirat de descoperirile mai multor cercetători. Principala concluzie a acestora este că procrastinarea nu are nimic de a face cu lenea, ci mai degrabă cu starea de spirit pe care un angajat o resimte în momentul în care este pus să rezolve o sarcină care îi creează neplăceri.  “Procrastinarea este un rău pe care ni-l facem singuri. Faptul că noi conştientizăm această stare ne face să ne simţim prost. Ştim clar că evităm să facem ceva şi chiar că este o idee nu foarte bună. Şi, cu toate astea, continuăm să o facem” – explică doctorul Piers Steel, profesor de psihologie motivaţională la Universitatea din Calgary, Canada.

O concluzie similară are şi doctorul Fuschia Sirois, profesor de psihologie la Universitatea din Sheffield: “Procrastinarea este profund iraţională. Nu are niciun sens să recurgi la o acţiune despre care ştii că va avea efecte negative. Oamenii intră în acest ciclu iraţional din cauza inabilităţii de a gestiona emoţiile negative care vin odată cu o anume sarcină”.

Aşadar, procrastinăm din cauza dispoziţiei mai puţin bune creată de perspectiva îndeplinirii anumitor proiecte. Practic, aceasta nu este o acţiune care apare din managementul slab al timpului, ci este rezultatul unui sistem intern de a lupta cu emoţiile negative, precum plictiseala, anxietatea, nesiguranţa, frustrarea, resentimentele, îndoiala şi altele.

Un studiu din 2013 arată că angajaţii sunt mai degrabă preocupaţi să rezolve urgent această problemă interioară decât de începerea sarcinii trasate de şefi. Spre exemplu, când cineva este rugat să facă un lucru mai puţin plăcut, precum curăţenia unei băi sau aranjarea unui tabel în Excel, imediat apar în mintea acelei persoane mai multe gânduri, provocate de îndoiala sau respectul de sine, anxietate şi nesiguranţă “Oare sunt suficient de capabil pentru acest job, suficient de deştept? Ce vor crede oamenii despre proiect? Dacă o să fac o treabă proastă?”. Inevitabil, consecinţa este amânarea sarcinii trasate şi îndeplinirea altora, mai puţin importante, dar ceva mai puţin deranjante.

Citiţi şi Care-i treaba cu procrastinarea?

De asemenea, există şi aşa-numitele “procrastinări cognitive”, ceea ce înseamnă că persoanele conştiente de răul pe care şi-l produc astfel, devin şi mai stresate şi anxioase, iar asta duce la şi mai multă procrastinare. Însă, există şi un moment de uşurare în timpul procesului, care este asociat cu un fel de recompensă, iar asta face ca procrastinarea să se învârtă într-un adevărat cerc vicios, să devină un obicei cronic.

De-a lungul timpului, s-a demonstrat că procrastinarea nu are doar efecte negative în ceea ce priveşte productivitatea, ci şi la nivelul sănătăţii mentale şi al sănătăţii fizice a indivizilor, cu simptome de stres cronic, incapacitate de concentrare, satisfacţie scăzută a vieţii, depresie, anxietate, îmbolnăvire cronică şi chiar boli cardiovasculare.

Dar cum poate fi combătută procrastinarea? Iată câteva sfaturi:

  1. Oferă minţii tale o recompensă mai mare şi mai atrăgătoare pentru rezolvarea task-urilor decât cea pe care o câştigă în cazul procrastinării.
  2. Încearcă să te înţelegi mai bine. Anumite studii arată că, persoanele care fac asta, înregistrează în mod paradoxal creşteri ale motivaţiei şi sunt încărcaţi cu emoţii pozitive precum dorinţa de cunoaştere, înţelepciunea, optimismul şi propria iniţiativă.
  3. Cultivă-ţi curiozitatea şi acordă atenţie senzaţiilor care te fac să procrastinezi, observă reacţiile în anumite situaţii, iar dacă se disipează, continuă pe acea cale.
  4. Etapizează acţiunile şi concentrează-te mereu pe următoarea. Începe-o, iar motivaţia va veni la scurt timp după aceea.
  5. Creează cât mai multe obstacole în faţa lucrurilor care te “ajută” să procrastinezi în fiecare zi. Sper exemplu, şterge aplicaţiile de social media din telefon pentru o perioadă sau pune-le o parolă lungă, pe care să îţi fie greu să o tastezi şi poate chiar să o mai şi uiţi din când în când.
  6. Pe de altă parte, dacă ai nevoie de motivaţie pentru a merge la sală dimineaţa, înainte de muncă, elimină obstacolele. Dormi în hainele de sport.

În concluzie, procrastinarea este un fenomen cu care ne confruntăm cu toţii şi care arată cât de vulnerabili suntem în faţa sentimentelor neplăcute, când practic nu ne dorim altceva decât să ne simţim în acord cu alegerile pe care le facem.

Acum, spune-ne sincer, tu cât de bine faci faţă luptei cu procrastinarea?

Articolul complet în limba engleză, aici.

Dacă răsfoind presă internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.



Citiţi şi

Violată, a cerut să fie eutanasiată

Între 33 și 38 de ani – perioada cea mai grea pentru femeile de azi?

Despre insuportabilele consecințe ale descurajării


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
422 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro