Cu toţii am auzit despre Lacul Como şi despre concentraţia de vedete şi capete încoronate care locuiesc pe malurile acestuia, încă din perioada Renaşterii. Dar imaginea percepută de publicul larg despre acest loc mirific este mereu una generală, strălucitoare, fără profunzime. Aşa că site-ul Wagazine.com a făcut o incursiune în viaţa localnicilor şi a aprofundat povestea unei familii şi a locuinţelor din zonă ale acestora. Desigur, aşa cum vă imaginaţi, vorbim despre arbori genealogici ce îşi întind rădăcinile pe sute de ani şi despre vile somptuoase, care necesită angajarea unui om însărcinat doar cu deschiderea şi închiderea tuturor ferestrelor.
Villa Gastel este un amestec de fabulos şi familiar. Imensa casă a servit iniţial ca mănăstire Benedictină încă din secolul al XII-lea, înainte de a deveni proprietatea importantei familii locale, Visconti di Modrone. Aici, în secolul trecut, legendarul regizor Luchino Visconti i-a găzduit pe Maria Callas, Helmut Berger, Coco Chanel şi multe alte personalităţi remarcabile.
Pe scurt, după secole în care a fost lăcaş de cult, Villa Gastel a devenit casa contesei Vittoria Calderari în timpul războaielor napoleoniene, după care alţi aristocraţi au deţinut titlul de proprietari ai locuinţei de-a lungul timpului, până la achiziţionarea acesteia, în 1893, de către Luigi şi Anna Erba, a căror prosperitate era asigurată de afacerile din domeniul farmaceutic. Fiica familiei Erba, Carla, s-a căsătorit apoi cu Giuseppe Visconti di Modrone, primul duce de Grazzano Visconti, Familia Visconti este descendentă din Carol cel Mare şi a condus părţi din nordul Italiei în perioada renascentistă.
Carla şi Giuseppe au avut împreună şapte copii, iar cel mai cunoscut dintre aceştia avea să fie regizorul Luchino Visconti, cel care a şi moştenit vila după moartea surorii sale, Ida.
Aceasta este doar una dintre proprietăţile familiei din zona lacului Como. Ceva mai la sud, ei deţin Villa Olmo, o casă atât de mare încât este nevoie de un angajat dedicat pentru a închide şi a deschide toate ferestrele. Alături de aceasta se află Villa Erba, o casă excentrică ridicată de Luigi şi Anna Erba după ce aceştia consideraseră că Villa Gastel este prea modestă pentru gusturile lor.
În timp ce Villa Erba serveşte acum drept centru de conferinţe, Villa Gastel rămâne în continuare privată. Însă, lucrurile s-ar putea schimba în curând din cauza costurilor mari de întreţinere. Clădirii i se adaugă şi camerele angajaţilor, grajdurile, cele două case de oaspeţi – dintre care una este construită în interiorul unui copac -, un amfiteatru rustic şi o piscină imensă. Aşadar, o proprietate imensă cu costuri pe măsură. Proprietarii avertizează totuşi că selecţia oaspeţilor va fi făcută extrem de riguros, pentru ca obiectele şi decoraţiunile din casă să nu fie avariate.
Vila păstrează în continuare fresce neo-clasice, statuete, tapiţerii şi obiecte de valoare de la cei care au locuit-o în urmă cu secole. Piesa de rezistenţă este salonul de masă decorat în stil neo-gotic veneţian, dar şi bucătăria sau curăţătoria, rămase intacte de pe vremea mănăstirii.
La etaj, un labirint de coridoare conduce către dormitoarele frumos decorate ale vilei. Interesantă este în mod special aripa compusă din camere mici, care până în 1940 a găzduit măicuţele de la mănăstirea originală. Ascunse în imensa casă, ele şi-au creat reguli proprii şi au înfiinţat cu ajutorul Carlei Erba o şcoală de brodat şi cusut pentru tinerele din satele alăturate.
Podurile şi dulapurile din Villa Gastel sunt pline de haine purtate de generaţiile precedente, iar colecţiile de tot felul sunt omniprezente: sticluţe de parfum de secol 18, caricaturi, soldăţei de jucărie, arme de jucarie, porţelanuri rare, cristale şi seturi de cafea. Fără îndoială, însă, inima casei este dormitorul lui Luchino Visconti, cu patul cu lebede în stil napoleonian şi vederea superbă către grădină. Unde poate au existat cândva și casute pentru copii.
Citiţi şi Zăpezi de lux
Printre amintirile moştenitorilor familiei Visconti se numără şi afecţiunea cu care regizorul îşi trata familia şi oaspeţii: “Mânca munţi de ciocolată în fiecare zi şi făcea cadouri extravagante, precum colecţii întregi de cărţi sau maşini sport legate cu fundă”.
Există de asemenea poveşti despre cum Luchino şi fraţii săi erau puşi de părinţi să îşi întărească condiţia fizică urcând pe frânghii până la ferestrele de la etaj sau cum aceştia aveau programate zilnic câte două ore de repetiţii la instrumente muzicale.
Acum, acele momente din Villa Gastel sunt doar amintiri din alte vremuri, însă senzaţia din saloanele imense este aceea că generaţii întregi sunt mereu laolaltă ca pentru o imensă poză de familie.
Citiţi şi
Juliette Binoche – Coco Chanel în “The New Look”
Coco Chanel despre Christian Dior, răutăcisme de altădată
Fiecare bărbat are nevoie de o amantă!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
