Nu știu cât de coerent reușesc să fiu, ți-am zis deja că am avut un somn fragmentat. Pe scurt și de la început, da, refuz să-ți fiu amant. Orice ar însemna asta în așa-zisa gândire a celor, cum le-ai spus tu, limitați. Îți sunt iubit. Asta ți-am fost dinainte de a ne întâlni, de pe vremea când refuzai să crezi sau să vrei.
De ce te iubesc ți-am spus nu demult, atât aici cât și în particular. Și ți-o tot spun. Câte puțin, poate, dar ți-o spun. Și ai zis-o și tu, aici. Și-o să-ți fiu în ciuda a tot. A TOT, auzi ? Revenind, amant vine de la amare, a iubi. Dar în accepțiunea majorității, e ceva urât. Păcat de ei, nu de noi. Am construit, puțin câte puțin, da, chiar încet, de când ne-am cunoscut în virtual până acum și încă o mai facem. Asta e bine. Sunt în tine și ești în mine, cu totul. Altfel nu se mai poate. Suntem, cum amândoi am spus de atâta ori, noi și restul lumii. Mai mult, trebuie să fim așa, cel puțin până ne stabilim împreună. Până suntem în același cuib.
De fapt, nu îți sunt doar (doar?) iubit, îți sunt – și-mi ești – tot. Zilele fără tine sunt goale. Și sunt multe, fir-ar! Mi-ai spus zilele trecute, ba chiar ieri, dacă am reținut bine, să scriem câte o listă cu promisiuni și să o citim când ne vine (ce-i drept, și-mi fac mea culpa pentru asta) să ne sărim la gât. Nu știu să fac o asemenea listă, nu curge. Dar cred că este suficient ce am scris acum și ce ai scris tu cu vreo câteva zile în urmă, ca să ieșim din starea de „sărit la gât”. Și, mai ales, să discutăm nu rece, dar logic, cu intruziuni de cald, când avem sau am tendința asta. Noi o să reușim să continuăm, indiferent de condițiile de până atunci. Acel „atunci”, dorit de amândoi. Îmi place, și era normal după atâta timp, că ne-am adaptat și pliat perfect unul celuilalt, ne-am descoperit, parcă în ciuda a tot ce credeam, fiecare, înainte. Îți sunt iubit pentru că, iar aici te voi cita – sper ca editorii să nu-mi taie în limita a cinci sute de caractere, nici nu știu câte sunt de fapt – pentru că (dar nu numai) „prea iubești, prea te arunci, prea mă respiri, prea mă dorești, prea mă săruți, prea trăiești în mine, ești la extreme, mă năucești, urcăm, coborâm, și iar urcăm, și e atât de bine sus…„.
Doar ție îți spun și-ți voi spune acele cuvinte. ACELEA! Desigur, nu aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
De ce ne e lehamite să lucrăm la sexualitatea noastră
Aș vrea să-i spun cum se va sfârși – groaznic!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
